EVITA CAPCANA CLISEULUI FAMILIST SI A FALSEI IMPLINIRI PRIN SACRIFICIU

CLISEUL FAMILIST – TOTI TREBUIE SA FIM PARINTI – UN MIT DISTRUCTIV

Acest cliseu traditional al ideii de familie distruge la foc automat sute de milioane sau chiar miliarde de potentiale vieti fericite pentru ca le puna in carca o corvoada prea mare pe care nu o pot duce.

Am mai spus ca nu toti suntem potrivit sa fim parinti si este o realitate demonstrata de statisticile care arata ca nivelul de fericire scade simtitor dupa aparitia copiilor in viata de cuplu iar acesta mai creste uneori abia cand copiii sunt mari si se descurca singuri.

Aceasta tragedie umana, acest laitmotiv al dramei cotidiene, se intampla pentru ca majoritatea covarsitoare a oamenii nu fac constient si rational alegerea de a fi parinte.

Alegerea de a face copii in ziua de astazi, se face la fel de precar si primitiv ca acum cateva mii de ani. Meseria de parinte se face la fel de primitiv, nu exista scoli de parenting, nu exista o educatie serioasa de formare profesionala a parintilor.

Totul se face dupa ureche, instinctual si da gres de fiecare data in cel putin cateva privinte iar uneori chiar in toate privintele. Dramele, conflictele extrem de tensionate si chiar traume ale copilariei sunt la ordinea zilei si putini scapa de aceste sechele comportamentale in viata de adult.

Presiunea sociala a dogmei de apartenenta la grup ii determina pe majoritatea oamenilor sa faca copii doar ca sa fie in randul lumii si nu pentru ca meseria de parinte este vocatia lor in viata.

Aceasta alegere eronata isi arata evidenta prin nenumarate probleme, stres, stari de tristete si chiar depresie.

Insa extrem de putini oameni au taria sa recunoasca ca au facut o greseala cand au facut copii si atunci se alina cu un bandaj temporar pe rana cum ar fi iubirea obsesiva pentru copil si continua sa se minta ca de fapt viata lor are sens si este implinita chiar daca este plina de stres, durere, confuzie si privare de libertate.

MITUL SACRIFICIULUI SI SATISFACTIA MASOCHISTILOR PRIN DURERE SI SUFERINTA

Un alt mit care vine la pachet cu cel ca toti trebuie sa fim parinti este acela ca orice realizare este mai importanta daca a fost obtinuta prin sacrificiu.

Chiar exista o versiune moderna a acestui mit antic care se propavaduieste prin internet si este dogma eronata ca daca vrei sa obtii fericirea in viata „trebuie sa iesi constant din zona de confort”.

Astfel multi oameni se chinuie precum niste masochisti obsedati si poate ca nu se biciuiesc la propriu pentru a obtine placere si satisfactie dar se chinuie emotional cu nenumarate corvoade in drumul lor spre diverse obiective.

Multi chiar cred ca o munca usoara nu merita platita, daca nu te-ai chinuit la job parca nu meriti banii respectivi.

La fel gandesc si despre realizarile personale, daca nu si-au distrus viata de adult si nu s-au sacrificat din greu pentru a-si ingriji copii atunci faptul ca au facut copii pe care i-au crescut mari nu mai are o asa mare valoare.

Este acelasi mit al eroului murind luptand cu morile de vant sau pentru vreun ideal care nu poate fi transpus in realitate.

INTELEGE RATIONAL CE SIMTI SI TE VEI DESCOPERI CU ADEVARAT PE TINE INSUTI

Aceste mituri inca prind in ziua de astazi fiindca oamenii nu petrec mai mult timp de introspectie si nu isi analizeaza mai bine emotiile ca sa inteleaga mai bine ce simt, de ce simt acele emotii, cine sunt ei si ce vor cu adevarat de la viata.

Atunci cand actionam impulsiv, emotional ne folosim partea bazala, primitiva a creierului care exista si alte mamifere. Instincte sexuale, instincte teritoriale, instincte de agresiune, instincte de frica, toate acestea reprezinta comportamente care nu trec prin sfera emisferelor cerebrale.

Se pare ca ne-am folosit creierul superior, cortexul cerebral al emisferelor cerebrale, ca sa rezolvam cu preponderenta probleme abstracte cum ar fi cele de matematica sau fizica dar nu pentru a ne rezolva propriile probleme emotionale.

Evolutia ne-a dotat cu un astfel de creier pentru a ne rezolva mai bine problema supravietuirii si mai putin pentru a obtine fericirea in viata.

Asadar faptul ca alergam dupa drama in viata noastra si actionam puternic emotional este un semn ca inca suntem prinsi in aceasta capcana a supravietuirii si viata umana continua sa fie o lupta indiferent de cat de ridicat este nivelul de trai.

Insa avem potentialul sa intrerupem acest ciclu al sacrificiului, al suferintei si luptei nebune cu stihiile noastre daca ne folosim mai intelept creierul pe care il avem in dotare.

In momentul in care ne analizam pragmatic si rational emotiile noastre atunci ne putem intelege mai bine comportamentul si creierul emotional iar ratiunea sau creierul superior se imbina in cele din urma armonios cu creierul emotional.

Atunci nu ne mai folosim pe bucati anumite portiuni din creier ci incercam sa-l folosim intr-un mod mai complet iar comportamentul nostru iese din limitarile intalnite la alte mamifere.

Este momentul cand analizam detaliat anumite concepte si nu mai luam decizii pripite, cand punem la indoiala orice afirmatie pana cand nu o intelegem si nu ni se demonstreaza concret, pragmatic.

OARE MESERIA DE PARINTE CHIAR ESTE VOCATIA TA?

OARE ESTI PREGATIT/-A CU ADEVARAT PENTRU A FI PARINTE?

OARE MESERIA DE PARINTE ESTE SINGURA IMPLINIRE IN VIATA TA?

OARE MERITA SA TE SACRIFICI PENTRU CLISEUL DE A FI IN RANDUL IN LUMII?

OARE SA FACI COPII ESTE ALEGEREA POTRIVITA PENTRU TINE?

POATE ALEGEREA CHILDFREE ESTE DE FAPT MULT MAI POTRIVITA PENTRU TINE

ALEGEREA ITI APARTINE!