DE CE NU VREAU COPII – SA VA LAMURESC DRAGILOR PARINTI

CHILDFREE – CUM SA TRAIESTI FERICIT FARA SA FII PARINTE.

SA NU FACI COPII ESTE O ALEGERE POTRIVITA PENTRU UNII DINTRE NOI.

Eu pot desfiinta usor toate acele replici pline de prejudecati ale celor care trambiteaza sus si tare ca e bine sa faci copii. Pot face acest lucru prin argumente pertinente pentru ca lumea sa inteleaga mai bine ca viata traita fara sa fii parinte este una fericita si este o alegere personala care tine cont atat de sentimente cat si de ratiune.

1. Prejudecata „pentru ce mai traiesti atunci”

1.1.Contraargument  la prejudecata „pentru ce mai traiesti atunci” : am o gramada de motive pentru care traiesc si care imi aduc implinire in viata, acela de a fi parinte nu este unul dintre ele, chiar sunt fericit fara sa am copii. Pentru ce traiesc atunci daca nu pentru a face copii : ma pot bucura de viata in general(sunt fericit ca sunt viu si traiesc pe o planeta plina de vietuitoare, lucru destul de rar in universul cunoscut), ma pot bucura de relatiile de calitate cu oameni de calitate, ma pot bucura de arte precum muzica sau filmul, de stiinta si de cunoastere(am o cultura generala deosebita), de sport si miscare, de domenii profesionale precum marketing online si multe altele.

Intrebarea mea retorica pentru tine este urmatoarea : daca pentru tine sensul vietii este dat de faptul ca faci un copil, in afara acestui lucru inseamna ca tot ceea ce faci in viata nu are nici o valoare si sens?

2.Prejudecata „asta e menirea ta pe pamant”

2.1.Contraargument la prejudecata „asta e menirea ta pe pamant” : scopul primordial al vietii este supravietuirea si cum toate formele de viata sunt muritoare, supravietuirea pe termen lung a unei specii se poate obtine prin inmultire. In cazul omului, perpetuarea speciei si biodiversitatea genetica se poate obtine si daca doar un sfert din cei 7 miliarde ar face copii si restul nu.

E adevarat ca daca nimeni nu si-ar dori sa faca copii ar fi o problema la nivel de specie si in acest caz ipotetic am putea alege cine sa procreeze, cine sa ingrijeasca si cine sa educe noua generatie, in acest nou format cel mai probabil eu voi fi profesor de liceu sau universitate(am o inclinatie mai buna catre educarea tinerilor decat de a fi bona si sa sterg la fund un copil de 1 an de zile). Asadar nu toti trebuie sa facem copii pentru ca specia umana sa se perpetueze in continuare, chiar e o problema de suprapopulare in acest moment.

Revenind la realitatea zilelor noastre, scopul meu printre altele este acela de a lasa o mostenire culturala nu neaparat genetica, cultura si civilizatia este ceea ce ne face umani si aceste informatii nu sunt codificate genetice si nu as putea sa le transmit copiilor mei decat prin educatie, deci nu e mai logic sa fac educatie cu copiii/oamenii care exista deja si au nevoie de ea?…chiar asta fac acum prin acest blog.

3.Prejudecata „o sa regreti la batranete ca nu ai facut copii”

3.1.Contra argument la prejudecata „o sa regreti la batranete ca nu ai facut copii”: mai bine sa regret la batranete ca nu am facut copii decat sa regret o viata intreaga ca am facut copii cand eu nu vroiam acest lucru iar viata de familie este una plina de sacrificii, stres si neimplinire.

Aceasta prejudecata este una strans legat de una mai generala si anume „mai bine sa regreti ce ai facut decat ce nu ai facut” si are la baza o gandire inconstienta si incapabila care te incurajeaza sa actionezi impulsiv in loc sa iti poti imagina si empatiza anumite scenarii si situatii relationale ca sa poti lua o decizie inteleapta.

4.Prejudecata „cine o sa-ti mai aduca o cana de apa la batranete”

4.1.Contraargument la prejudecata „cine o sa-ti mai aduca o cana de apa la batranete” : pe aceasta prejudecata este cladit si sistemul de pensii care s-a dovedit a fi un joc piramidal riscant nu doar in Romania ci si in Europa sau alte tari ale lumii. Adica faci copii ca un fel de asigurare economica pentru batranete si banii pe care i-ai cheltuit acum pe copii speri sa se intoarca la tine la batranete (ca pensie daca vorbim de stat sau ca un ajutor in caz particular de genul „iti aduce o cana cu apa”).

Este o constructie economica total defectuoasa pentru ca porneste de la ideea ca toti oamenii dupa o anumita varsta nu mai pot avea o activitate profesionala si nu se mai pot intretine singuri si trebuie sa fie intretinuti de restul societatii – total eronat.

In primul rand multi pensionari intra intr-un declin mental si fizic tocmai datorita iesirii bruste din campul muncii si stau toata ziua cu ochii pe vizor, la scara blocului sau butonand telecomanda pentru ca „mor” de plictiseala. In mod firesc ar trebui sa te pensionezi doar pe caz de boala, atunci e o situatie in care este necesar un sistem de asigurari de sanatate care sa se regaseasca si sub forma unei pensii de boala care sa te protejeze si sa iti asigure traiul in cazul nefericit in care nu mai poti munci pe motive de sanatate : asa cum un angajator iti plateste concediu medical la fel si statul/asiguratorul iti plateste pensie de boala.

La fel de firesc este sa nu muncesti zi-lumina cat esti tanar pentru ca evident vei fi praf si pulbere pe la varsta de 50-60 de ani, munca in exces dauneaza sanatatii la fel de mult ca inactivitatea de la pensionare. Totul trebuie facut echilibrat si ideal este sa fii cat mai putin bolnav si nevoit sa fii platit de restul societatii cu pensie de boala pentru ca este mult mai placut sa fii sanatos si sa poti profesa pana in ultima zi a vietii tale. Evident ca sunt anumite profesii care nu pot fi realizate la nivel optim dupa o anumita varsta dar reconversia profesionala este o realitate cu care trebuie sa ne obisnuim si ideea ca faci o singura profesie toata viata este limitativa ca dezvoltare a individului si problematica ca sustinere social-economica, este practic o fundatura profesionala.

Logic ar fi sa fii platit pentru meseria de parinte dar atunci nu oricine s-ar califica sa fie parinte si astfel tot ce tine de cresterea, ingrijirea si educatia copiilor acasa ar fi realizat mult mai profesional si ar fi extrem de benefic pentru noua generatie. Iar dupa ce ai fost parinte timp de 18-25 de ani e timpul pentru o reconversie profesionala si de exemplu sa te faci profesor este oarecum tangential cu activitatea de parinte.

STATI ASA CA NU AM TERMINAT, URMEAZA PARTEA A 2-A!